Care sînt principiile de bază ale participării la alegeri?
Cetăţeanul Republicii Moldova participă la alegeri prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.
Participarea la alegeri este liberă (benevolă). Nimeni nu este în drept să exercite presiuni asupra alegătorului cu scopul de a-l sili să participe sau să nu participe la alegeri, precum şi asupra exprimării de către acesta a liberei sale voinţe.
Cetăţenii Republicii Moldova care domiciliază în afara ţării beneficiază de drepturi electorale depline. Misiunile diplomatice şi oficiile consulare sînt obligate să creeze condiţii pentru ca cetăţenii să-şi exercite liber drepturile lor electorale.
Vot universal – cetăţenii Republicii Moldova pot alege şi pot fi aleşi fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau origine socială.
Vot egal – în cadrul oricărui scrutin, fiecare alegător are dreptul la un singur vot. Fiecare vot are putere juridică egală.
Vot direct – alegătorul votează personal. Votarea în locul unei alte persoane este interzisă.
Vot secret – votarea la alegeri este secretă, excluzîndu-se astfel posibilitatea influenţării voinţei alegătorului.
Vot liber exprimat – nimeni nu este în drept să exercite presiuni asupra alegătorului pentru a-l face să voteze sau să nu voteze, precum şi pentru a-l împiedica să-şi exprime voinţa în mod independent.
Cetăţeanul Republicii Moldova participă la alegeri prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.
Participarea la alegeri este liberă (benevolă). Nimeni nu este în drept să exercite presiuni asupra alegătorului cu scopul de a-l sili să participe sau să nu participe la alegeri, precum şi asupra exprimării de către acesta a liberei sale voinţe.
Cetăţenii Republicii Moldova care domiciliază în afara ţării beneficiază de drepturi electorale depline. Misiunile diplomatice şi oficiile consulare sînt obligate să creeze condiţii pentru ca cetăţenii să-şi exercite liber drepturile lor electorale.
Vot universal – cetăţenii Republicii Moldova pot alege şi pot fi aleşi fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau origine socială.
Vot egal – în cadrul oricărui scrutin, fiecare alegător are dreptul la un singur vot. Fiecare vot are putere juridică egală.
Vot direct – alegătorul votează personal. Votarea în locul unei alte persoane este interzisă.
Vot secret – votarea la alegeri este secretă, excluzîndu-se astfel posibilitatea influenţării voinţei alegătorului.
Vot liber exprimat – nimeni nu este în drept să exercite presiuni asupra alegătorului pentru a-l face să voteze sau să nu voteze, precum şi pentru a-l împiedica să-şi exprime voinţa în mod independent.
Cine are dreptul de a alege?
Dreptul de a alege îl au cetăţenii Republicii Moldova care au împlinit, inclusiv în ziua alegerilor, vîrsta de 18 ani, cu excepţia celor privaţi de acest drept în modul stabilit de lege.
Dreptul de a alege îl au cetăţenii Republicii Moldova care au împlinit, inclusiv în ziua alegerilor, vîrsta de 18 ani, cu excepţia celor privaţi de acest drept în modul stabilit de lege.
Ce tipuri de alegeri se organizează în Republica Moldova?
În funcţie de organul ales, deosebim următoarele tipuri de alegeri:
- alegeri parlamentare – scrutinul prin intermediul căruia sînt aleşi reprezentanţii poporului în organul legislativ suprem al ţării;
- alegeri locale – scrutinul prin intermediul căruia sînt aleşi primarii oraşelor (municipiilor), satelor (comunelor) şi consilierii în consiliile raionale, orăşeneşti (municipale) şi săteşti (comunale);
- alegeri prezidenţiale – preşedintele Republicii Moldova este ales de parlament prin vot secret.
În funcţie de organul ales, deosebim următoarele tipuri de alegeri:
- alegeri parlamentare – scrutinul prin intermediul căruia sînt aleşi reprezentanţii poporului în organul legislativ suprem al ţării;
- alegeri locale – scrutinul prin intermediul căruia sînt aleşi primarii oraşelor (municipiilor), satelor (comunelor) şi consilierii în consiliile raionale, orăşeneşti (municipale) şi săteşti (comunale);
- alegeri prezidenţiale – preşedintele Republicii Moldova este ales de parlament prin vot secret.
Ce reprezintă dreptul electoral?
Dreptul electoral este dreptul constituţional al cetăţeanului de a alege, de a fi ales şi de a-şi exprima prin vot atitudinea privind cele mai importante probleme ale statului şi ale societăţii în ansamblu şi/sau în probleme locale de interes deosebit.
Dreptul electoral este dreptul constituţional al cetăţeanului de a alege, de a fi ales şi de a-şi exprima prin vot atitudinea privind cele mai importante probleme ale statului şi ale societăţii în ansamblu şi/sau în probleme locale de interes deosebit.
Cînd au loc alegerile şi cum se stabileşte ziua alegerilor?
Alegerile au loc într-o singură zi, de duminică sau în oricare altă zi indicată în actul de stabilire a alegerilor, pe întreg teritoriul ţării sau al localităţii respective. Data alegerilor Parlamentului, alegerilor locale generale şi anticipate se stabileşte prin Hotărîre de Parlament cu cel puţin 60 de zile înainte de ziua alegerilor.
Alegerile au loc într-o singură zi, de duminică sau în oricare altă zi indicată în actul de stabilire a alegerilor, pe întreg teritoriul ţării sau al localităţii respective. Data alegerilor Parlamentului, alegerilor locale generale şi anticipate se stabileşte prin Hotărîre de Parlament cu cel puţin 60 de zile înainte de ziua alegerilor.
Cine întocmeşte listele electorale şi cum se face verificarea acestora?
Listele electorale se întocmesc de către primărie, în două exemplare, pentru fiecare secţie de votare şi includ toţi cetăţenii cu drept de vot care, la momentul întocmirii listelor, domiciliază în raza acestora. După ce au fost întocmite, listele se verifică la domiciliul alegătorilor înscrişi în ele, se semnează de către primarul localităţii şi se aduc la cunoştinţă publică.
Persoanele cu drept de vot care, după ultima participare la alegeri, şi-au schimbat locul de şedere sînt în drept, cel tîrziu cu 45 de zile înainte de următoarele alegeri, să-şi declare locul nou de şedere la primărie, pentru a putea fi înscrise în lista de alegători în secţia de votare corespunzător locului şederii.
În listele electorale se înscriu alegătorii, indicîndu-se numele şi prenumele, anul naşterii, domiciliul, seria şi numărul actului de identitate al acestora. Ordinea de înscriere se stabileşte de primării.
Alegătorul poate fi înscris numai într-o singură listă electorală şi la o singură secţie de votare în baza actelor ce atestă domiciliul acestora în perimetrul secţiei de votare respective. Alegătorul care are şi domiciliu, şi reşedinţă este înscris, în perioada valabilităţii reşedinţei, în lista electorală de la secţia de votare în a cărei rază teritorială acesta îşi are reşedinţa.
Listele electorale se întocmesc de către primărie, în două exemplare, pentru fiecare secţie de votare şi includ toţi cetăţenii cu drept de vot care, la momentul întocmirii listelor, domiciliază în raza acestora. După ce au fost întocmite, listele se verifică la domiciliul alegătorilor înscrişi în ele, se semnează de către primarul localităţii şi se aduc la cunoştinţă publică.
Persoanele cu drept de vot care, după ultima participare la alegeri, şi-au schimbat locul de şedere sînt în drept, cel tîrziu cu 45 de zile înainte de următoarele alegeri, să-şi declare locul nou de şedere la primărie, pentru a putea fi înscrise în lista de alegători în secţia de votare corespunzător locului şederii.
În listele electorale se înscriu alegătorii, indicîndu-se numele şi prenumele, anul naşterii, domiciliul, seria şi numărul actului de identitate al acestora. Ordinea de înscriere se stabileşte de primării.
Alegătorul poate fi înscris numai într-o singură listă electorală şi la o singură secţie de votare în baza actelor ce atestă domiciliul acestora în perimetrul secţiei de votare respective. Alegătorul care are şi domiciliu, şi reşedinţă este înscris, în perioada valabilităţii reşedinţei, în lista electorală de la secţia de votare în a cărei rază teritorială acesta îşi are reşedinţa.
Cînd şi unde se afişează listele electorale?
Listele electorale se afişează în localurile secţiilor de votare cu 20 de zile înainte de ziua alegerilor. Un exemplar al listei se păstrează la primărie. Alegătorilor li se comunică, cel mai tîrziu cu 20 zile înainte de ziua alegerilor, sediul secţiei de votare la care ei vor vota.
Alegătorii au dreptul să facă contestaţii împotriva neincluderii lor în listă sau excluderii din ea, precum şi împotriva altor erori comise la înscrierea datelor despre sine sau despre alţi alegători cel tîrziu cu 5 zile înainte de alegeri. Contestaţiile se examinează de către organele electorale respective în decurs de 24 de ore, iar deciziile acestora pot fi contestate de subiecţii interesaţi în instanţa de judecată, după procedura stabilită, în cazul în care aceştia au primit refuz.
Listele electorale se afişează în localurile secţiilor de votare cu 20 de zile înainte de ziua alegerilor. Un exemplar al listei se păstrează la primărie. Alegătorilor li se comunică, cel mai tîrziu cu 20 zile înainte de ziua alegerilor, sediul secţiei de votare la care ei vor vota.
Alegătorii au dreptul să facă contestaţii împotriva neincluderii lor în listă sau excluderii din ea, precum şi împotriva altor erori comise la înscrierea datelor despre sine sau despre alţi alegători cel tîrziu cu 5 zile înainte de alegeri. Contestaţiile se examinează de către organele electorale respective în decurs de 24 de ore, iar deciziile acestora pot fi contestate de subiecţii interesaţi în instanţa de judecată, după procedura stabilită, în cazul în care aceştia au primit refuz.
Cine organizează şi desfăşoară alegeri în ţara noastră?
Comisia Electorală Centrală – organ de stat, care activează permanent şi care este constituit pentru realizarea politicii electorale, organizarea şi desfăşurarea alegerilor. Comisia Electorală Centrală este constituită din 9 membri cu drept deliberativ: un membru desemnat de către Preşedintele Republicii Moldova, un membru – de către Guvern şi 7 membri – de către Parlament, inclusiv 5 de către partidele de opoziţie, proporţional numărului de mandate deţinute de acestea;
Consiliile electorale de circumscripţie – organe electorale constituite cu cel puţin 50 de zile înainte de alegeri de către Comisia Electorală Centrală. Consiliile electorale de circumscripţie se constituie în componenţa a 7-11 membri cu drept de vot deliberativ, dintre care, în consiliile de circumscripţie de nivelul doi, cel puţin trei persoane cu studii juridice superioare sau cu studii în domeniul administraţiei publice;
Birourile electorale ale secţiilor de votare – organe electorale constituite de către consiliile electorale de circumscripţie cu cel puţin 20 de zile înainte de ziua alegerilor din 5-11 membri cu drept de vot deliberativ.
Comisia Electorală Centrală – organ de stat, care activează permanent şi care este constituit pentru realizarea politicii electorale, organizarea şi desfăşurarea alegerilor. Comisia Electorală Centrală este constituită din 9 membri cu drept deliberativ: un membru desemnat de către Preşedintele Republicii Moldova, un membru – de către Guvern şi 7 membri – de către Parlament, inclusiv 5 de către partidele de opoziţie, proporţional numărului de mandate deţinute de acestea;
Consiliile electorale de circumscripţie – organe electorale constituite cu cel puţin 50 de zile înainte de alegeri de către Comisia Electorală Centrală. Consiliile electorale de circumscripţie se constituie în componenţa a 7-11 membri cu drept de vot deliberativ, dintre care, în consiliile de circumscripţie de nivelul doi, cel puţin trei persoane cu studii juridice superioare sau cu studii în domeniul administraţiei publice;
Birourile electorale ale secţiilor de votare – organe electorale constituite de către consiliile electorale de circumscripţie cu cel puţin 20 de zile înainte de ziua alegerilor din 5-11 membri cu drept de vot deliberativ.
Care sînt interdicţiile pentru membrii Comisiei Electorale Centrale?
Membrii Comisiei Electorale Centrale cu drept de vot deliberativ:
a) nu pot face parte din partide şi din alte organizaţii social-politice care au desemnat candidaţi în funcţiile publice eligibile;
b) nu au dreptul de a participa la activităţi politice;
c) nu pot face declaraţii în favoarea sau defavoarea concurenţilor electorali;
d) nu pot contribui în nici un fel la activităţile pe care le desfăşoară concurenţii electorali.
Mai multe informaţii despre Comisia Electorală Centrală puteţi găsi pe pagina web: www.cec.md
Membrii Comisiei Electorale Centrale cu drept de vot deliberativ:
a) nu pot face parte din partide şi din alte organizaţii social-politice care au desemnat candidaţi în funcţiile publice eligibile;
b) nu au dreptul de a participa la activităţi politice;
c) nu pot face declaraţii în favoarea sau defavoarea concurenţilor electorali;
d) nu pot contribui în nici un fel la activităţile pe care le desfăşoară concurenţii electorali.
Mai multe informaţii despre Comisia Electorală Centrală puteţi găsi pe pagina web: www.cec.md
Ce reprezintă agitaţia electorală?
Cetăţenilor Republicii Moldova, partidelor şi altor organizaţii social-politice, candidaţilor şi persoanelor de încredere ale candidaţilor li se oferă dreptul de a supune discuţiilor libere şi sub toate aspectele programele electorale ale concurenţilor electorali, calităţile politice, profesionale şi personale ale acestora, precum şi de a face agitaţie în favoarea sau în defavoarea candidaţilor în cadrul adunărilor, mitingurilor, întîlnirilor cu alegătorii, prin intermediul mijloacelor de informare în masă sau altor forme de comunicare ce exclud încălcarea ordinii publice şi normelor etice. Agitaţia electorală în favoarea concurentului electoral se admite numai după înregistrarea acestuia de către organul electoral.
Răspunderea pentru conţinutul materialelor electorale publicitare, difuzate sau publicate, o poartă concurentul electoral. Fiecare material publicitar trebuie să includă denumirea concurentului electoral, data tipăririi, tirajul materialului şi denumirea tipografiei care l-a tipărit.
Emisiunile care vizează, direct sau indirect, subiecţii electorali vor fi difuzate numai cu genericul “Electorala”, pentru contabilizarea timpilor de antenă. Dacă unui subiect electoral i se aduc prejudicii de imagine în afara emisiunilor cu genericul “Electorala”, acesta va beneficia neîntîrziat de dreptul la replică în aceleaşi condiţii.
În ziua alegerilor, mijloacele de informare în masă, pînă la închiderea secţiilor de votare, nu vor difuza rezultatele chestionării alegătorilor privind votarea “pentru” sau “contra” sau nevotarea concurenţilor electorali.
Din momentul înregistrării de către organul electoral respectiv, concurenţii electorali au dreptul să expună afişe electorale, al căror conţinut nu poate să contravină legii şi normelor etice. Publicitatea electorală în reţeaua internet şi prin intermediul telefoniei mobile este asimilată publicităţii electorale în presa scrisă.
Cetăţenilor Republicii Moldova, partidelor şi altor organizaţii social-politice, candidaţilor şi persoanelor de încredere ale candidaţilor li se oferă dreptul de a supune discuţiilor libere şi sub toate aspectele programele electorale ale concurenţilor electorali, calităţile politice, profesionale şi personale ale acestora, precum şi de a face agitaţie în favoarea sau în defavoarea candidaţilor în cadrul adunărilor, mitingurilor, întîlnirilor cu alegătorii, prin intermediul mijloacelor de informare în masă sau altor forme de comunicare ce exclud încălcarea ordinii publice şi normelor etice. Agitaţia electorală în favoarea concurentului electoral se admite numai după înregistrarea acestuia de către organul electoral.
Răspunderea pentru conţinutul materialelor electorale publicitare, difuzate sau publicate, o poartă concurentul electoral. Fiecare material publicitar trebuie să includă denumirea concurentului electoral, data tipăririi, tirajul materialului şi denumirea tipografiei care l-a tipărit.
Emisiunile care vizează, direct sau indirect, subiecţii electorali vor fi difuzate numai cu genericul “Electorala”, pentru contabilizarea timpilor de antenă. Dacă unui subiect electoral i se aduc prejudicii de imagine în afara emisiunilor cu genericul “Electorala”, acesta va beneficia neîntîrziat de dreptul la replică în aceleaşi condiţii.
În ziua alegerilor, mijloacele de informare în masă, pînă la închiderea secţiilor de votare, nu vor difuza rezultatele chestionării alegătorilor privind votarea “pentru” sau “contra” sau nevotarea concurenţilor electorali.
Din momentul înregistrării de către organul electoral respectiv, concurenţii electorali au dreptul să expună afişe electorale, al căror conţinut nu poate să contravină legii şi normelor etice. Publicitatea electorală în reţeaua internet şi prin intermediul telefoniei mobile este asimilată publicităţii electorale în presa scrisă.
Care este structura buletinelor de vot?
Buletinul de vot se divizează în patrulatere, corespunzător numărului de concurenţi electorali care participă la alegeri. Dimensiunile patrulaterului trebuie să fie suficiente pentru a cuprinde numele şi prenumele, anul naşterii, profesia (ocupaţia), funcţia, locul de muncă al candidatului respectiv, denumirea partidului, altei organizaţii social-politice, care a înaintat lista de candidaţi sau candidatul respectiv, semnul sau simbolul electoral al concurentului electoral, la dorinţa acestuia. Concurenţii electorali se înscriu în buletine în ordinea rezultată din tragerea la sorţi efectuată zilnic de către organul electoral respectiv.
În patrulater, în partea stîngă, se imprimă semnul sau simbolul concurentului electoral care a înaintat lista de candidaţi sau candidatul respectiv ori semnul electoral al candidatului independent, la dorinţa acestuia.
În fiecare patrulater, în partea dreaptă, la o distanţă egală de latura de sus şi cea de jos, se imprimă un cerc cu diametrul de 15 mm, în care alegătorul aplică ştampila cu inscripţia “Votat” dacă îşi dă votul pentru concurentul electoral respectiv.
În cazul efectuării concomitente a cîtorva tipuri de alegeri, buletinele de vot trebuie să se deosebească după culoare.
Buletinul de vot se divizează în patrulatere, corespunzător numărului de concurenţi electorali care participă la alegeri. Dimensiunile patrulaterului trebuie să fie suficiente pentru a cuprinde numele şi prenumele, anul naşterii, profesia (ocupaţia), funcţia, locul de muncă al candidatului respectiv, denumirea partidului, altei organizaţii social-politice, care a înaintat lista de candidaţi sau candidatul respectiv, semnul sau simbolul electoral al concurentului electoral, la dorinţa acestuia. Concurenţii electorali se înscriu în buletine în ordinea rezultată din tragerea la sorţi efectuată zilnic de către organul electoral respectiv.
În patrulater, în partea stîngă, se imprimă semnul sau simbolul concurentului electoral care a înaintat lista de candidaţi sau candidatul respectiv ori semnul electoral al candidatului independent, la dorinţa acestuia.
În fiecare patrulater, în partea dreaptă, la o distanţă egală de latura de sus şi cea de jos, se imprimă un cerc cu diametrul de 15 mm, în care alegătorul aplică ştampila cu inscripţia “Votat” dacă îşi dă votul pentru concurentul electoral respectiv.
În cazul efectuării concomitente a cîtorva tipuri de alegeri, buletinele de vot trebuie să se deosebească după culoare.
Este posibil să luăm cunoştinţă cu modelele buletinelor de vot înainte de ziua alegerilor?
Localul în care se păstrează buletinele de vot este păzit de poliţie. Au acces la buletinele de vot numai preşedintele consiliului electoral de circumscripţie respectiv sau preşedintele biroului electoral al secţiei de votare respectiv, însoţit de cel puţin doi membri ai consiliului sau biroului.
Membrii reprezentanţi ai concurenţilor electorali, precum şi alegătorii au dreptul să ia cunoştinţă de modelele buletinelor de vot la biroul electoral respectiv.
Localul în care se păstrează buletinele de vot este păzit de poliţie. Au acces la buletinele de vot numai preşedintele consiliului electoral de circumscripţie respectiv sau preşedintele biroului electoral al secţiei de votare respectiv, însoţit de cel puţin doi membri ai consiliului sau biroului.
Membrii reprezentanţi ai concurenţilor electorali, precum şi alegătorii au dreptul să ia cunoştinţă de modelele buletinelor de vot la biroul electoral respectiv.
Cînd şi unde se organizează votarea?
Votarea se efectuează în ziua alegerilor între orele 07.00 şi 21.00. În timpul rezervat votării se interzice de a închide localul de votare şi de a suspenda votarea. Votarea se efectuează în localuri special amenajate cu mese la care se eliberează buletinele de vot, cu cabine sau camere pentru vot secret şi cu urne de vot. Urnele se instalează în aşa fel încît alegătorul, pentru a se apropia de ele, să traverseze neapărat cabina sau camera pentru vot secret. Localul secţiei de votare trebuie să fie dotat cu un număr suficient de cabine sau camere pentru a se evita aglomeraţia.
Votarea se efectuează în ziua alegerilor între orele 07.00 şi 21.00. În timpul rezervat votării se interzice de a închide localul de votare şi de a suspenda votarea. Votarea se efectuează în localuri special amenajate cu mese la care se eliberează buletinele de vot, cu cabine sau camere pentru vot secret şi cu urne de vot. Urnele se instalează în aşa fel încît alegătorul, pentru a se apropia de ele, să traverseze neapărat cabina sau camera pentru vot secret. Localul secţiei de votare trebuie să fie dotat cu un număr suficient de cabine sau camere pentru a se evita aglomeraţia.
Cum se efectuează votarea?
Fiecare alegător votează personal. Votarea în locul altor persoane nu se admite. Biroul electoral al secţiei de votare înmînează alegătorului buletinul de vot, conform listei electorale, numai la prezentarea actului de identitate. La primirea buletinului, alegătorul semnează în lista electorală în dreptul numelui.
Fiecare alegător votează personal. Votarea în locul altor persoane nu se admite. Biroul electoral al secţiei de votare înmînează alegătorului buletinul de vot, conform listei electorale, numai la prezentarea actului de identitate. La primirea buletinului, alegătorul semnează în lista electorală în dreptul numelui.
Care este procedura de completare a buletinului de vot?
Buletinul de vot se completează de către alegător numai în cabina pentru vot secret. Alegătorul care nu este în stare să completeze de sine stătător buletinul are dreptul să invite în cabină o altă persoană, cu excepţia membrilor biroului secţiei de votare, membrilor reprezentanţi ai concurenţilor electorali şi a persoanelor autorizate să asiste la operaţiile electorale. Alegătorul aplică ştampila cu inscripţia “Votat” în interiorul cercului unui singur patrulater din buletinul de vot, ceea ce înseamnă că a votat pentru concurentul electoral corespunzător. Cercurile din celelalte patrulatere trebuie să rămînă curate.
Se interzice scoaterea din localul secţiei de votare a buletinului eliberat pentru vot. Un alegător poate vota numai pentru un singur concurent electoral. Dacă alegătorul a completat greşit buletinul, la cererea lui, biroul electoral al secţiei de votare anulează acest buletin şi îi eliberează imediat, o singură dată, un nou buletin de vot. Alegătorul introduce în urna de vot buletinul de vot cu ştampila “Votat”.
Buletinul de vot se completează de către alegător numai în cabina pentru vot secret. Alegătorul care nu este în stare să completeze de sine stătător buletinul are dreptul să invite în cabină o altă persoană, cu excepţia membrilor biroului secţiei de votare, membrilor reprezentanţi ai concurenţilor electorali şi a persoanelor autorizate să asiste la operaţiile electorale. Alegătorul aplică ştampila cu inscripţia “Votat” în interiorul cercului unui singur patrulater din buletinul de vot, ceea ce înseamnă că a votat pentru concurentul electoral corespunzător. Cercurile din celelalte patrulatere trebuie să rămînă curate.
Se interzice scoaterea din localul secţiei de votare a buletinului eliberat pentru vot. Un alegător poate vota numai pentru un singur concurent electoral. Dacă alegătorul a completat greşit buletinul, la cererea lui, biroul electoral al secţiei de votare anulează acest buletin şi îi eliberează imediat, o singură dată, un nou buletin de vot. Alegătorul introduce în urna de vot buletinul de vot cu ştampila “Votat”.
Cum este asigurată securitatea procesului de votare?
În ziua alegerilor, la ora 07.00, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, în prezenţa a cel puţin jumătate din membrii biroului, verifică urnele de vot, le sigilează, verifică existenţa listelor electorale, buletinelor de vot, ştampilelor şi întocmeşte un proces-verbal în două exemplare. Procesul-verbal este semnat de toţi membrii prezenţi ai biroului electoral şi un exemplar se introduce în urna de vot, după care preşedintele declară votarea deschisă.
Răspunderea pentru asigurarea în ziua alegerilor a ordinii în localul de votare şi pe teritoriul din preajmă, în rază de 100 de metri de la localul votării, o poartă preşedintele biroului electoral al secţiei de votare. Alegătorii nu pot rămîne în incinta secţiei de votare mai mult timp decît este necesar pentru votare. Este strict interzis a intra în localul de votare cu arme de foc sau cu arme albe. Reprezentantul forţelor de ordine poate intra în secţia de votare numai în cazul cînd este invitat de preşedintele biroului electoral să ajute la restabilirea ordinii de drept.
Cum poate vota persoana care din motive de sănătate nu se poate deplasa la secţia de votare?
În cazul în care alegătorul, din motive de sănătate sau din alte motive temeinice, nu poate veni în localul de votare, biroul electoral al secţiei de votare desemnează, la cererea orală sau scrisă a acestuia, cel puţin doi membri ai biroului care se deplasează cu o urnă de vot mobilă şi cu materialul necesar votării la locul unde se află alegătorul pentru ca acesta să voteze. Cererile pot fi făcute în scris sau oral, începînd cu 2 săptămîni înainte de ziua votării şi pînă la ora 15.00 în ziua votării. Votarea la locul aflării alegătorului se efectuează conform listei de alegători, întocmite de biroul electoral al secţiei de votare în baza cererilor acestora. Persoanele neînscrise într-o asemenea listă nu pot vota la locul aflării. În lista electorală, în dreptul numelui persoanei respective se face menţiunea “Votat la locul aflării”.
În ziua alegerilor, la ora 07.00, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, în prezenţa a cel puţin jumătate din membrii biroului, verifică urnele de vot, le sigilează, verifică existenţa listelor electorale, buletinelor de vot, ştampilelor şi întocmeşte un proces-verbal în două exemplare. Procesul-verbal este semnat de toţi membrii prezenţi ai biroului electoral şi un exemplar se introduce în urna de vot, după care preşedintele declară votarea deschisă.
Răspunderea pentru asigurarea în ziua alegerilor a ordinii în localul de votare şi pe teritoriul din preajmă, în rază de 100 de metri de la localul votării, o poartă preşedintele biroului electoral al secţiei de votare. Alegătorii nu pot rămîne în incinta secţiei de votare mai mult timp decît este necesar pentru votare. Este strict interzis a intra în localul de votare cu arme de foc sau cu arme albe. Reprezentantul forţelor de ordine poate intra în secţia de votare numai în cazul cînd este invitat de preşedintele biroului electoral să ajute la restabilirea ordinii de drept.
Cum poate vota persoana care din motive de sănătate nu se poate deplasa la secţia de votare?
În cazul în care alegătorul, din motive de sănătate sau din alte motive temeinice, nu poate veni în localul de votare, biroul electoral al secţiei de votare desemnează, la cererea orală sau scrisă a acestuia, cel puţin doi membri ai biroului care se deplasează cu o urnă de vot mobilă şi cu materialul necesar votării la locul unde se află alegătorul pentru ca acesta să voteze. Cererile pot fi făcute în scris sau oral, începînd cu 2 săptămîni înainte de ziua votării şi pînă la ora 15.00 în ziua votării. Votarea la locul aflării alegătorului se efectuează conform listei de alegători, întocmite de biroul electoral al secţiei de votare în baza cererilor acestora. Persoanele neînscrise într-o asemenea listă nu pot vota la locul aflării. În lista electorală, în dreptul numelui persoanei respective se face menţiunea “Votat la locul aflării”.
Care este procedura de numărare şi totalizare a voturilor?
După expirarea timpului rezervat votării, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare anunţă încheierea votării şi dispune închiderea secţiei de votare. Biroul electoral al secţiei de votare începe numărarea voturilor. Înainte de a se deschide urnele de vot, toate buletinele de vot rămase neutilizate se numără şi se anulează de către biroul electoral al secţiei de votare, aplicîndu-se pe ele ştampila cu menţiunea “Anulat”, apoi se leagă separat şi se sigilează.
Înainte de numărarea voturilor obţinute de concurenţii electorali, biroul electoral al secţiei de votare stabileşte numărul alegătorilor, cărora le-au fost eliberate buletinele de vot, pe baza numărului de alegători din listele electorale şi din listele suplimentare în dreptul numelui cărora figurează semnături. După verificarea sigiliilor de pe urnele de vot, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, în prezenţa membrilor biroului şi a persoanelor autorizate să asiste la operaţiile electorale, deschide urnele. Mai întîi se deschid urnele de vot mobile, se numără buletinele din ele, apoi se deschid celelalte urne. Din momentul închiderii secţiei de votare, biroul electoral al secţiei de votare rămîne în şedinţă pe parcursul numărării voturilor şi întocmirii proceselor-verbale şi a raportului biroului electoral.
După expirarea timpului rezervat votării, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare anunţă încheierea votării şi dispune închiderea secţiei de votare. Biroul electoral al secţiei de votare începe numărarea voturilor. Înainte de a se deschide urnele de vot, toate buletinele de vot rămase neutilizate se numără şi se anulează de către biroul electoral al secţiei de votare, aplicîndu-se pe ele ştampila cu menţiunea “Anulat”, apoi se leagă separat şi se sigilează.
Înainte de numărarea voturilor obţinute de concurenţii electorali, biroul electoral al secţiei de votare stabileşte numărul alegătorilor, cărora le-au fost eliberate buletinele de vot, pe baza numărului de alegători din listele electorale şi din listele suplimentare în dreptul numelui cărora figurează semnături. După verificarea sigiliilor de pe urnele de vot, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, în prezenţa membrilor biroului şi a persoanelor autorizate să asiste la operaţiile electorale, deschide urnele. Mai întîi se deschid urnele de vot mobile, se numără buletinele din ele, apoi se deschid celelalte urne. Din momentul închiderii secţiei de votare, biroul electoral al secţiei de votare rămîne în şedinţă pe parcursul numărării voturilor şi întocmirii proceselor-verbale şi a raportului biroului electoral.
Care buletine de vot se declară nevalabile?
a) în care numărul de identificare al circumscripţiei şi numărul de identificare al biroului de votare nu corespund cu cel al circumscripţiei şi al biroului de votare respectiv;
b) de alt model decît cel stabilit;
c) în care a fost aplicată ştampila cu inscripţia “Votat” în mai multe patrulatere;
d) în care nu a fost aplicată ştampila cu inscripţia “Votat” în nici un cerc din nici un patrulater;
e) în care alegătorii au înscris denumiri sau nume suplimentare ale concurenţilor electorali;
f) care au fost deformate sau mîzgălite astfel încît nu este clară opţiunea alegătorului.
Buletinul de vot nu poate fi declarat nevalabil doar din cauza că alegătorul a aplicat ştampila cu inscripţia “Votat” de mai multe ori într-un singur patrulater sau din cauza că ştampila a fost aplicată în afara cercului din patrulater sau pe semnul ori simbolul concurentului electoral, în cazul cînd opţiunea alegătorului este clară.
a) în care numărul de identificare al circumscripţiei şi numărul de identificare al biroului de votare nu corespund cu cel al circumscripţiei şi al biroului de votare respectiv;
b) de alt model decît cel stabilit;
c) în care a fost aplicată ştampila cu inscripţia “Votat” în mai multe patrulatere;
d) în care nu a fost aplicată ştampila cu inscripţia “Votat” în nici un cerc din nici un patrulater;
e) în care alegătorii au înscris denumiri sau nume suplimentare ale concurenţilor electorali;
f) care au fost deformate sau mîzgălite astfel încît nu este clară opţiunea alegătorului.
Buletinul de vot nu poate fi declarat nevalabil doar din cauza că alegătorul a aplicat ştampila cu inscripţia “Votat” de mai multe ori într-un singur patrulater sau din cauza că ştampila a fost aplicată în afara cercului din patrulater sau pe semnul ori simbolul concurentului electoral, în cazul cînd opţiunea alegătorului este clară.
Care este procedura de monitorizare a alegerilor?
La cererea concurenţilor electorali, consiliul electoral de circumscripţie acreditează cîte un observator pentru monitorizarea alegerilor în secţiile de votare. Persoanele de încredere ale candidaţilor, de asemenea, pot fi acreditate ca observatori.
Comisia Electorală Centrală va acredita ca observatori la alegeri reprezentanţi ai organizaţiilor internaţionale, ai guvernelor statelor străine şi ai organizaţiilor neguvernamentale din străinătate.
Prin hotărîre a Comisiei Electorale Centrale sau a consiliilor electorale de circumscripţie se acreditează observatori din partea asociaţiilor obşteşti calificate din Republica Moldova. Se consideră calificată asociaţia obştească ce se ocupă, conform statutului ei, de apărarea drepturilor omului sau a valorilor democratice şi este considerată de către Comisia Electorală Centrală sau, în cazul unor asociaţii regionale, de către consiliul electoral de circumscripţie capabilă să exercite funcţii civice în alegeri.
Observatorii acreditaţi de Comisia Electorală Centrală pot monitoriza procesul electoral pe întreg teritoriul ţării şi la toate secţiile de votare, iar observatorii acreditaţi de consiliile electorale de circumscripţie – doar pe teritoriul circumscripţiei respective. Observatorii acreditaţi au dreptul să asiste la toate operaţiile electorale, la toate şedinţele organelor electorale, inclusiv în ziua alegerilor, fără a interveni în procesul electoral sau în alte operaţii electorale, şi să informeze preşedintele organului electoral despre neregulile observate.
Observatorii pot fi acreditaţi înaintea începerii perioadei electorale şi îşi pot desfăşura activitatea atît în ziua alegerilor, cît şi înaintea începerii, pe parcursul şi după terminarea campaniei electorale.
La cererea concurenţilor electorali, consiliul electoral de circumscripţie acreditează cîte un observator pentru monitorizarea alegerilor în secţiile de votare. Persoanele de încredere ale candidaţilor, de asemenea, pot fi acreditate ca observatori.
Comisia Electorală Centrală va acredita ca observatori la alegeri reprezentanţi ai organizaţiilor internaţionale, ai guvernelor statelor străine şi ai organizaţiilor neguvernamentale din străinătate.
Prin hotărîre a Comisiei Electorale Centrale sau a consiliilor electorale de circumscripţie se acreditează observatori din partea asociaţiilor obşteşti calificate din Republica Moldova. Se consideră calificată asociaţia obştească ce se ocupă, conform statutului ei, de apărarea drepturilor omului sau a valorilor democratice şi este considerată de către Comisia Electorală Centrală sau, în cazul unor asociaţii regionale, de către consiliul electoral de circumscripţie capabilă să exercite funcţii civice în alegeri.
Observatorii acreditaţi de Comisia Electorală Centrală pot monitoriza procesul electoral pe întreg teritoriul ţării şi la toate secţiile de votare, iar observatorii acreditaţi de consiliile electorale de circumscripţie – doar pe teritoriul circumscripţiei respective. Observatorii acreditaţi au dreptul să asiste la toate operaţiile electorale, la toate şedinţele organelor electorale, inclusiv în ziua alegerilor, fără a interveni în procesul electoral sau în alte operaţii electorale, şi să informeze preşedintele organului electoral despre neregulile observate.
Observatorii pot fi acreditaţi înaintea începerii perioadei electorale şi îşi pot desfăşura activitatea atît în ziua alegerilor, cît şi înaintea începerii, pe parcursul şi după terminarea campaniei electorale.
Cum se reflectă alegerile în mijloacele de informare în masă?
În perioada electorală, mijloacele de informare în masă reflectă desfăşurarea alegerilor conform regulamentului aprobat în acest scop de către Comisia Electorală Centrală. Reprezentanţii mijloacelor de informare în masă se bucură de aceleaşi drepturi ca şi observatorii acreditaţi.
În perioada electorală, orice sondaje de opinie privind preferinţele politice ale alegătorilor pot fi efectuate numai cu condiţia înştiinţării prealabile a Comisiei Electorale Centrale. Rezultatele acestor sondaje pot fi date publicităţii cel tîrziu cu 5 zile înainte de ziua alegerilor. În ziua alegerilor, pînă la închiderea secţiilor de votare, se interzice a da publicităţii în mijloacele de informare în masă materiale, inclusiv interviuri cu alegătorii, despre numărul de voturi întrunite de concurenţii electorali pe parcursul zilei şi despre şansele lor, inclusiv rezultatele exit-poll-urilor. Organizaţiile calificate care intenţionează să organizeze exit-poll-uri îşi vor coordona activitatea cu Comisia Electorală Centrală, care va elabora regulile generale în domeniu.
Mijloacele de informare în masă vor difuza, la solicitarea Comisiei Electorale Centrale, spoturi sociale şi de educaţie civică şi electorală, vor desfăşura campanii de informare a alegătorilor despre procedura de vot şi despre alte particularităţi ale votării.
Instituţiile publice ale audiovizualului sînt obligate, iar cele private sînt în drept, la cererea Comisiei Electorale Centrale, să organizeze, pe parcursul întregii campanii electorale, dezbateri publice, în condiţii echitabile, pentru toţi concurenţii electorali. Acestora li se oferă nu mai puţin de 90 de minute pe zi, timp care poate fi utilizat pentru una sau mai multe emisiuni.
Instituţiile audiovizualului sînt în drept sa aleagă formatul dezbaterilor, cu condiţia respectării, în ansamblu, a egalităţii, pentru toţi concurenţii electorali, a timpului acordat pentru participare la dezbateri.
În perioada electorală, mijloacele de informare în masă reflectă desfăşurarea alegerilor conform regulamentului aprobat în acest scop de către Comisia Electorală Centrală. Reprezentanţii mijloacelor de informare în masă se bucură de aceleaşi drepturi ca şi observatorii acreditaţi.
În perioada electorală, orice sondaje de opinie privind preferinţele politice ale alegătorilor pot fi efectuate numai cu condiţia înştiinţării prealabile a Comisiei Electorale Centrale. Rezultatele acestor sondaje pot fi date publicităţii cel tîrziu cu 5 zile înainte de ziua alegerilor. În ziua alegerilor, pînă la închiderea secţiilor de votare, se interzice a da publicităţii în mijloacele de informare în masă materiale, inclusiv interviuri cu alegătorii, despre numărul de voturi întrunite de concurenţii electorali pe parcursul zilei şi despre şansele lor, inclusiv rezultatele exit-poll-urilor. Organizaţiile calificate care intenţionează să organizeze exit-poll-uri îşi vor coordona activitatea cu Comisia Electorală Centrală, care va elabora regulile generale în domeniu.
Mijloacele de informare în masă vor difuza, la solicitarea Comisiei Electorale Centrale, spoturi sociale şi de educaţie civică şi electorală, vor desfăşura campanii de informare a alegătorilor despre procedura de vot şi despre alte particularităţi ale votării.
Instituţiile publice ale audiovizualului sînt obligate, iar cele private sînt în drept, la cererea Comisiei Electorale Centrale, să organizeze, pe parcursul întregii campanii electorale, dezbateri publice, în condiţii echitabile, pentru toţi concurenţii electorali. Acestora li se oferă nu mai puţin de 90 de minute pe zi, timp care poate fi utilizat pentru una sau mai multe emisiuni.
Instituţiile audiovizualului sînt în drept sa aleagă formatul dezbaterilor, cu condiţia respectării, în ansamblu, a egalităţii, pentru toţi concurenţii electorali, a timpului acordat pentru participare la dezbateri.
